O să vă spun astăzi o poveste emoționantă și cum am aflat eu că, în ziua de astăzi, diabetul de tip 2 se opereză.
Una dintre prietenele mele este stabilită de 7 ani, în Italia. Ea provine dintr-o familie cu patru copii, pe care viața i-a răspândit prin toate colțurile Europei. În țară a rămas doar sora cea mică, iar mama lor se tot mută, din țară în țară, de la un copil la altul, în funcție de cum i se mai naște câte un nepot.
Iubită de toți copiii, mama eroină se străduiește să îi ajute pe fiecare în parte. Probabil, ar face ea și mai multe, dar are deja 60 de ani și suferă de diabet zaharat de tip 2, de vreo 15 ani. Anul trecut însă, această boală i-a unit din nou pe cei patru frați în jurul mamei. Ei au reușit să o convingă să accepte operația de diabet de tip 2, pe care au plătit-o împreună.
Povestea operației mamei Dida, cum îi spunem noi, este frumoasă și emoționantă. Toți cei patru fiii ai femeii au luptat împreună pentru aceeași cauză: să își scape mama de diabet de tip 2. Să o ajute să nu mai facă 4 injecții cu insulină pe zi și să elimine bolile secundare. Cu alte cuvinte, să îi dea șansa la o viață mai bună!
Totul a început de la Eliza, mezina familiei rămasă în România. Ea a văzut pe Facebook reclama de la Clinica Ensar Duman, care anunța că diabetul de tip doi se tratează chirurgical. Uluită, Eliza a share-uit postarea către toți frații, în Spania, în Germania și Italia, îndemându-i: “haideți să o ajutăm pe mama”!
Sora cea mare, prietena mea din Italia, a căutat informații pe www.ensarduman.ro despre această operație, iar cea de-a treia fiică, cea din Germania, a telefonat la clinică.
Astfel, ei au aflat că operația de diabet de tip 2 se realizează laparoscopic, pe intestinul subțire, pe segmentul ileon și că în urma ei diabetul este anihilat. Intervenția are loc într-un un centru de excelență în chirurgie metabolică din Istanbul. Ea implică deplasarea pacientului, în Turcia, pentru o perioadă de 10 zile alături de un însoțitor. Costul operației este de câteva mii de euro însă, în acest caz, copiii și-au unit forțele și au acoperit suma.
Prietena mea a pus o parte din bani, alții au sosit din Germania, de la cel de-al treilea copil, iar grosul sumei a fost completat de fratele din Spania. Odată rezolvată problema banilor, ei mai aveau nevoie doar de acordul medical. Respectiv acceptarea mamei lor pentru intervenția de interpoziție/ transpoziție ileală, denumită popular operația de diabet de tip 2.
Următorul pas a fost trimiterea documentației medicale, la clinica din București și de aici, în Turcia, către Profesorul Dr. care conduce echipa medicală. Răspunsul chirurgilor a venit peste o săptămână, iar veștile au fost excelente! Se primise undă verde pentru realizarea intervenției, iar Eliza a fost desemnată de frați să fie însoțitor, în Turcia.
Astfel, mama Dida a plecat din Italia direct în Turcia, iar acolo s-a întâlnit cu Eliza, care venea din România. Organizarea plecări nu a fost nicidecum atât de complicată precum pare. Echipa clinicii a achiziționat în numele lor biletele de avion, a rezervat data operație și a programat pacienta la controalele de specialitate. Nu au fost scăpate din vedere transportul de la aeroport la spital și translatorul, servicii asigurate gratuit de clinica din București.
Și uite așa, mama Dida și Eliza s-au revăzut în aeroportul din Istanbul și de acolo au plecat la spital. În calitate de aparținător, Eliza a stat 5 zile cu mama sa în spital fără să plătească vreun ban. Sistemul medical din Turcia încurajează prezența aparținătorilor lângă pacienți.
În ziua operației, telefonul Elizei a sunat încontinuu cu apeluri din Spania, Italia, Germania și de la rudele din România. Totul a decurs conform planului. Intervenția a durat 2 ore și jumătate, iar spre seară, mama Dida și-a recăpătat mobilitatea și s-a ridicat în picioare. Au urmat două zile de internare și alte patru petrecute într-un hotel de lângă spital. Să vă mai spun că mama și fiica au apucat să se și plimbe prin Istanbul sau că translatorul era 24 de ore din 24 la dispoziția lor?!
În ziua a 10-a de la operație a avut loc ultimul control medical realizat de Prof. Dr. din Turcia. Mama Dida a primit recomandările medicilor (diabetolog, chirurg și un nutriționist) și i s-a făcut externarea din spital, după operația de diabet de tip 2.
Când încă se afla în Turcia, valorile glicemiei femeii au început să scadă. Totul se întâmpla așa cum spuseseră medicii. Mama prietenei mele a respectat timp de o lună și jumătate o dietă alimentară și de viață. Glicemia s-a reglat din cea de-a doua lună, iar după 6 luni de la operația de diabet de tip 2, ea a renunțat la insulină pentru că nu-și mai avea rostul. Valorile analizelor nu indicau prezența diabetului, erau ca acelea ale unui persoane care nu a suferit vreodată de această boală.